(Poze din prezentarea colecției Sipet de Sidef)
Andreea Tocan vorbește deschis despre folosirea abuzivă a brandului său în cadrul International Fashion Festival Bucharest, organizat de Paula Mitru Niculae și Lidia Dinu, și despre responsabilitatea morală față de copiii implicați în astfel de evenimente.
Pe 12 octombrie, în cadrul International Fashion Festival Bucharest, desfășurat la Palatul Snagov și organizat de Paula Mitru Niculae și Lidia Dinu, a apărut pe scenă, în mod surprinzător, numele brandului “Sipet de sidef “ – un brand care, după 13 ani, a decis să oprească producția rochițelor de prințesă, cu care generații de fetițe au pășit în lumea poveștilor și să închidă atelierul.
Publicul evenimentului de la Snagov a fost informat că “Sipet de sidef “ ar fi prezent cu o colecție de rochițe și costume pentru băieți. În realitate, atelierul era deja închis, iar fondatoarea nu fusese anunțată, invitată sau implicată în vreun mod în acest eveniment. Mai mult, sigla oficială a brandului ar fi fost proiectată pe fundal (siglă preluată din spațiul virtual) iar printre piesele prezentate s-ar fi regăsit și rochițe oferite cu ani în urmă, ulterior modificate și expuse ca parte dintr-o „nouă colecție”. Noutatea surprinzătoarea a fost prezentarea unor costume de băieți, ca parte din colecția „Sipet de Sidef”, Andreea Tocan fiind în trecut creatoarea unor rochițe de basm de prințese, nicidecum de ținute de băieți.
Ceea ce face situația și mai gravă este faptul că pe podium au urcat copii-model care au plătit o taxă de participare, convinși că vor prezenta colecția autentică “Sipet de sidef”. În realitate, acești copii au fost implicați fără știrea designerului într-un act de uzurpare de imagine, devenind, fără voia lor, parte a unui context lipsit de etică.
Într-o declarație publică, Andreea Tocan a condamnat ferm situația, numind-o „un derapaj grav și lipsit de onoare”, subliniind importanța eticii, a consimțământului și a responsabilității – mai ales în evenimente care implică minori.
Kids Top Model Fashion Magazine a realizat acest interviu exclusiv pentru a clarifica faptele și a aduce în discuție limitele morale și legale ale industriei modei pentru copii, un domeniu care are nevoie mai mult ca oricând de transparență și protecție reală.
Interviu exclusiv cu Andreea Tocan (“Sipet de sidef”) privind prezența neautorizată a brandului în cadrul International Fashion Festival Bucharest, Palatul Snagov
1. Doamnă Tocan, cum ați aflat concret că numele “Sipet de sidef “ și sigla brandului au fost folosite pe scena International Fashion Festival Bucharest de la Palatul Snagov?
Am aflat după câteva zile, cu stupoare, când am fost sunată de către mai multe persoane, care habar nu aveau că…habar nu aveam.
f 
(poze din prezentarea înșelătoare)
2. Cine sunt, din informațiile pe care le aveți, Paula Mitru Niculae și Lidia Dinu?
Pe d-na Dinu nici nu o cunosc și nici nu am auzit vreodată numele dumneaei. Pe d-na Mitru o cunosc și chiar am crezut că este un om de onoare. Cu ani în urmă am colaborat tangențial, cu ocazia unui festival desfășurat la Barcelona, pentru care am pregătit o colecție colorată, încântătoare. D-na Mitru, din ceea ce știu, s-a ocupat de partea artistică atunci. Și pentru că am considerat că ar ajuta-o, i-am dăruit ulterior mai multe rochițe din cele prezentate, pentru a fi folosite pentru ședințe foto sau cursuri etc. Nu a fost un gest singular, în decursul timpului dăruind zeci sau poate sute de rochițe unor colaboratori, în același scop.
3. V-a contactat cineva dintre organizatori înainte de eveniment sau după postarea dumneavoastră publică?
D-na Mitru m-a contactat cu aproximativ o lună înainte, fiind în căutarea unor jachete de iarnă pentru trupa de dans, ocazie cu care i-am și comunicat că am ales să închidem atelierul. A fost unica și ultima discuție telefonică din această toamnă, fără nici cea mai mică referire la ceea ce pregătea. Ulterior comunicatului apărut pe pagina noastră, a încercat de nenumărate ori să mă sune și mi-a trimis mesaje cu scuze. Am considerat inutil să-i răspund, în condițiile în care erau tardive.
4. Ce ați simțit în momentul în care ați văzut imaginile cu sigla “Sipet de sidef” proiectată pe scenă, fără acordul dumneavoastră?
Am simțit nevoia să mă așez și o treaptă mi-a fost cel mai apropiat sprijin. Am fost uluită iar când am aflat cine a fost organizatorul acestei manifestări îndoielnice, efectiv mi-a venit să plâng. De dezamăgire, de dezgust.
5. Ați recunoscut printre hainele prezentate piese originale create de dumneavoastră? Cum credeți că au ajuns acolo?
Am stabilit deja că îi dăruisem d-nei Mitru câteva rochițe.
6. Ați menționat că unele rochițe au fost oferite cândva pentru ședințe foto și acum au fost „mutilate”. Credeti ca acest fapt este o greseala sau a fost facut intentionat? Se regăsesc și ținute care nu vă aparțin, prezentate ca parte din colecție?
Am recunoscut câteva dintre rochițele noastre. Două, integre, dar purtate de fetițe cărora ori le erau mari ori le erau mici. Restul, modificate prin adăugarea unor pene, pietre, franjuri, țesături suprapuse etc. Oricum mi-a fost greu să privesc acele imagini, dar să și constat că pe fundalul acestei „defilări” era imaginea noastră, sub forma unei imagini extrase de pe una dintre paginile Sipet de sidef (în esență o etichetă de pe o față de masă cu dantelă postată cândva), a fost prea mult. Dincolo de faptul că, tot cu sigla noastră pe fundal, au defilat copii îmbrăcați cu haine de a căror proveniență nu are nimeni habar (sau, da?!). Inclusiv costume pentru băieți, culmea, care niciodată nu s-au regăsit în portofoliul nostru.
În plus, noi am pregătit colecția pentru Barcelona știind exact dimensiunile fiecărei fetițe care a făcut parte din delegația României și, în funcție de mai mulți factori, rochiile au fost foarte lungi sau scurte și jucăușe. Am ales culorile rochițelor știind nuanța de piele, nuanța de păr. A fiecăreia dintre ele. Fetițele au fost desculțe și au avut codițe sau funde prinse în păr. Totul a fost impecabil, de poveste, fără farduri, fără tocuri, fără stridențe, așa cum am subliniat mereu că trebuie să arate o prezentare destinată copiilor.
Ceea ce am văzut acum, la Snagov, nu avea nicio legătura cu imaginea pe care o avem noi despre copilărie.
7. Din punct de vedere legal, cum definiți ceea ce s-a întâmplat: furt de imagine, contrafacere, sau încălcare a drepturilor de autor? 
(poze din prezentarea înșelătoare)
Din punct de vedere legal, sunt mai multe de spus și le vor spune/scrie avocații noștri, coerent și apăsat. Din punct de vedere uman, însă, pentru că mereu am preferat această abordare, nu am crezut că vom trece printr-o astfel de experiență, culmea, într-un astfel de moment și din partea unei persoane care lucrând cu copiii, ar fi trebui să fie un om cu profunde valori morale.
8. Ce demersuri ați inițiat deja prin avocații dumneavoastră și care sunt următorii pași?
Am făcut demersurile normale într-o asemenea situație și avem deplină încredere în avocații noștri.
9. Ați fost informată că micile modele au plătit o taxă de participare pentru a urca pe podium și a prezenta colecția „Sipet de sidef”? Cum priviți acest aspect?
Am aflat și această informație, tot cu stupoare. Pot să cred, nu e prima oara când aflu despre astfel de practici. Nu pot înțelege și n-am reușit niciodată, din ce motiv acceptă părinții așa ceva? Pentru ce?
10. Considerați că implicarea copiilor în prezentarea unui brand folosit fără acordul proprietarului agravează moral situația?
Situația în sine nu are nimic moral. Așa cum organizarea unui astfel de eveniment, public, ridică mari semne de întrebare. Despre tot, dar mai ales despre faptul că oricine poate spune, face, întreprinde orice, în văzul lumii, fără teama că ar putea exista consecințe.
11. Cum evaluați impactul emoțional asupra copiilor și părinților care au crezut că participă la o prezentare autentică “Sipet de sidef”?
N-aș putea face o asemenea evaluare. Ați observat vreo reacție? Eu, nu, înafara unor mesaje năucitoare, scrise pe pagina noastră de o doamnă pe care nu o cunosc și șterse ulterior (cu tot cu reacțiile pertinente ale unor oameni cu coloană vertebrală), nu ne-a abordat niciunul dintre părinții implicați. Am primit însă nenumărate mesaje de la prietenii și de la clienții noștri fideli, la rândul lor siderați de această întâmplare nefericită.
Mă gândesc că părinții copiilor implicați în acest „eveniment” i-au abordat pe organizatori, solicitând lămuriri sau returnarea unor taxe (în cazul fericit, în care au vreo dovadă?). Altminteri, lipsa de reacție în astfel de situații, mai ales din partea părinților care își lasă copiii în preajma unor astfel de „mentori” mi se pare inacceptabilă.
12. Ce responsabilități ar trebui să aibă organizatorii unui eveniment de modă în care participă minori?
Multiple și complexe.
(poze din prezentarea înșelătoare)
13. Ați avut vreodată o discuție preliminară cu Paula Mitru Niculae ori Lidia Dinu înainte de acest eveniment?
Despre acest eveniment, cu d-na Mitru, niciodată. Nici n-am știut de existența lui. Cum n-am știut nici de existența d-nei Lidia Dinu.
14. Cum interpretați dispariția unor comentarii de pe postarea dumneavoastră inițială – a fost o formă de presiune sau de cenzură?
Mi-e greu să interpretez în vreun fel. În esență, o persoană pe care nu o cunosc, a scris compulsiv zeci de mesaje (abracadabrante) în decursul a câteva ore, mesaje la care a primit reacții (articulate). Am apucat să le salvez. Noaptea (care, pare-se, a fost un sfetnic bun! ) le-a șters, cu tot cu reacțiile aferente.
15. Credeți că folosirea brandului “Sipet de sidef “ a fost o eroare de comunicare sau o acțiune intenționată pentru a da credibilitate evenimentului?
Folosirea numelui nostru a fost complet ilegală și imorală! Iar asocierea noastră cu acest eveniment, nedorită. Nu știu, care a fost motivul? Am încercat să-l găsesc și mi-a fost imposibil. Dar niciodată nu am agreat acest tip de expunere. Mereu am afirmat că NU sunt designer, ci creatoarea unui brand, a unei povești frumoase cu și despre copii și am acceptat să fim prezenți doar la evenimente în cadrul cărora am putut spune o poveste. Una reală, în totală concordanță cu principiile după care ne-am ghidat mereu și pe care le-am insuflat generațiilor care urmează după noi.
16. Ce mesaj transmiteți părinților care își înscriu copiii la astfel de festivaluri, uneori fără a verifica autenticitatea designerilor sau a colecțiilor?
Le sugerez să fie vigilenți, să citească cu mare atenție un contract, înainte să-l semneze, să verifice cu foarte mare atenție, în preajma cui își lasă copiii?
17. Cum ar trebui să reacționeze presa și comunitatea modei în fața unor astfel de derapaje?
Mă tem că avem așteptări nerealiste. Cele mai multe astfel de derapaje fac vâlvă un pic, apoi cad pradă uitării. Reacția ar trebui să fie una extrem de virulentă și fermă, pentru că asta i se poate întâmpla oricui, oricând și lipsa de atitudine va duce la perpetuarea unor astfel de practici.
18. În ce fel acest incident v-a întărit convingerea că “Sipet de sidef “ trebuie să rămână un proiect încheiat cu demnitate?
Tot ceea ce a însemnat Sipet de sidef și nu este doar părerea mea, a stat sub semnul demnității. Și nu doar. Am creat o poveste pentru copii, de dragul lor, alegând doar „ingredientele” potrivite vârstei inocenței și nimic altceva. Am vrut să fim reper, unul sănătos și am reușit. Nu ne-a fost ușor deloc, în vremuri în care, iată, ingredientul care nouă ne-a lipsit cu desăvârșire, TUPEUL, a condus la organizarea unui…”festival de modă”.
19. Privind în ansamblu, ce soluții vedeți pentru o reglementare reală a evenimentelor de modă care implică copii în România?
Cred că ar trebui să fie parcurși niște pași, pentru organizarea oricărui tip de evenimente. De mai multe feluri. Iar când copiii sunt implicați, cu atât mai mult.
Observ cu tristețe, de multă vreme, un fenomen de ne-nțeles. Mai ales în industria frumuseții (unde, de cele mai multe ori tronează kitsch-ul absolut). Părinții își duc copiii la fel de fel de cursuri, a căror finalitate (incertă) nu are nicio valoare. Vor să-i vadă pe scenă și în lumina reflectoarelor cu orice preț, cred în promisiuni deșarte, nu verifică autenticitatea celui pe care îl aleg drept model pentru copiii lor, cred în diplome și atestate (adesea copiate de pe net sau cumpărate). Acceptă participarea la evenimente îndoielnice, îi îmbracă îndoielnic, acceptă să îi expună fardați și puși într-o lumină care nu îi avantajează în niciun fel. Și de aici pleacă totul.
Constat cu uimire că au apărut peste noapte nenumărați „designeri”. Unii, copii. Am aflat cu stupoare că a devenit o practică să cumperi haine din China (de aproape, de la marginea Bucureștiului), cărora le adaugi o mărgică și-un volan și gata, se cheamă că „pregătești o colecție”. Nimeni nu verifică cine ești, dacă ai un atelier, o adresă fizică, un număr de telefon, croitorese, o firmă care funcționează legal, dacă plătești taxe și impozite, dacă achiziționezi cu facturi fiscale fiecare fermoar sau ață, dacă ai habar de ceea ce înseamnă un tipar?
Când atelierele adevăraților designeri pun lacătul pe ușă sau când proiecte ca Sipet de sidef aleg să pună punct, este și ca urmare a acestui fapt.
(poze din prezentarea înșelătoare)
20. Într-un singur mesaj, ce le transmiteți celor care au folosit fără drept numele, sigla, creațiile și imaginea “Sipet de sidef “ – punând inclusiv copii în fața unui public, sub o identitate falsă?
Cei care au făcut asta, au urmărit și au apreciat, cel puțin la nivel declarativ, (în spațiul online) mulți ani, toată activitatea noastră. Știau că punem preț pe educație înainte de orice, cu tot ce implică ea. Știau că am ales mereu, să fim de partea bună a lucrurilor și că ne-am delimitat de orice presupunea cel mai mic compromis. N-am fi putut rămâne indiferenți tocmai acum. Și poate demersul nostru legal va reuși să repare ceva. Sau să schimbe.
Concluzia acestui articole este ca si in cazul “Sipet de sidef “ se arată cât de fragil devine echilibrul dintre visul modei și realitatea lipsită de etică. Copii care plătesc taxe pentru a defila, părinți care cred în promisiuni frumos ambalate, organizatori care manipulează imaginea unor branduri reale – toate acestea conturează o problemă profundă: industria modei pentru copii riscă să piardă sensul nobil al artei atunci când dispare respectul.
Prin vocea ei fermă, Andreea Tocan nu apără doar un brand, ci un principiu. “Sipet de sidef “ devine un simbol al integrității într-un spațiu unde inocența copiilor și munca creatorilor ar trebui protejate, nu exploatate.
Moda pentru copii ar trebui să fie un spațiu al bucuriei, nu al imposturii. Un loc al eleganței, nu al abuzului. Și o scenă unde fiecare pas al copilului să însemne încredere, nu înșelăciune 
(poza din prezentarea Sipet de Sidef )